Zeci de mici piramide umplu o necropolă străveche din Sudan

Arheologii au dost surprinşi de densitatea mare a acestor construcţii: într-un singur sezon de săpături, în 2011, au fost dezgropate nu mai puţin de 13 piramide, îngrămădite pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi, ceva mai mare decât un teren de baschet.

Piramidele au o vechime de cca. două milenii, datând din timpul când, pe actualul teritoriu al Sudanului, exista un regat numit Kush, care se învecina cu Egiptul şi,mai târziu, cu Imperiul Roman.

• Incident misterios în Marea Baltică: Un cablu de electricitate care leagă Finlanda și Estonia s-a defectat
• Cum ar putea inteligența artificială să influențeze evoluția umană

Obiceiul de a construi aceste piramide a fost, probabil, influenţat de arhitectura funerară a Egiptului.

La Sedeinga, piramidele au fost construite secole la rând, cel mai noi ocupând spaţiul dintre cele vechi, până când, în cele din urmă, constructorii au rămas fără spaţiu, dar şi fără piatră şi au început să refolosească pietrele piramidelor mai vechi.

Cele mai mari dintre piramidele descoperite au latura bazei de 7 metri; cea mai mică  – înălţată pentru funeraliile unui copil – are doar 75 de cm.

Vârfurile lor nu erau bine ataşate de partea de dedesubt, aşa că trecerea timpului şi a caravanelor de cămile a deteriorat monumentele.

Piramidele au fost descoperite de membrii Misiunii Arheologice Franceze în Sudan.

Aceştia spun că vârfurile piramidelor erau, probabil, decorate cu o pasăre sau o floare de lotus deasupra unui glob, reprezentând Soarele.

Printre descoperiri se numără mai multe piramide care aveau o cupolă interioară, o structură circulară ataşată de colţurile piramidei. În afara localităţii Sedeinga, se mai cunoaşte o singură piramidă construită în acest mod şi pentru cercetători era un mister de ce oamenii din Sedeinga ţineau aşa de mult la acest model, care nu îmbunătăţeşte nici soliditatea şi nici aspectul exteriror al piramidei.

O descoperire făcută în 2012 ar putea totuşi să ofere un indiciu: a fost dezgropat un (al unui copil), acoperit doar de un cerc, aproape complet, de cărămizi. E posibil, cred specialiştii, ca atunci când „moda” de a construi piramide funerare a ajuns la Sedeinga, ea să fi fost combinată cu o tradiţie locală a structurilor circulare de cărămidă, rezultând astfel piramidele cu cupole circulare în interior.

Mormintele alăturate piramidelor au fost în mare măsură jefuite, posibil în Antichitate. Arheologii au găsit în ele resturi scheletice şi, în unele cazuri, artefacte.

Una dintre ecele mai interesante descoperiri a fost o masă pentru ofrande, găsită printre vestigile unei piramide. Masa este împodobită cu imagini înfăţişând-o zeiţa Isis şi pe zeul Anubis, cu cap de şacal, şi cuprinde o inscripţie scrisă în limba meroitică şi dedicată unei femei numite „Aba-la”, care ar putea fi, după părerea specialiştilor, o poreclă pentru „bunică”. Masa ar putea fi, aşadar, o ofrandă funerară pentru o femeie, posibil o bunică, înmormântată acum 2000 de ani în necropola de la Sedeinga.

Sursa: Live Science / Photo copyright B-N Chagny, SEDAU/SFDAS